5 idei pentru o viata mult mai buna. In Romania.

41671732Deci: dupa micul miracol al unor alegeri cu totul iesite din tipar, conversatiile abunda si se invart un jurul unei teme vitale – sa ne fie mai bine! Desigur ca domnul Iohannis poate avea o contributie in acest sens dar este, oare, realist si onorabil sa ii punem in spate preafericirea noastra, a natiei si a fiecaruia? Pentru ca lectia de viata “number one” a omului ar fi sa isi asume responsabilitatea pentru succesul si fericirea personala si sa faca, in consecinta, ceea ce trebuie facut.

Iar unul dintre lucrurile care trebuie, musai, facute este acela de a inceta sa repetam cateva greseli pe care oricine le poate realiza; in Romania, atat de frecvent incat pot fi considerate sporturi nationale! :)

Asadar, sa vorbim despre:

1. Autoevaluarea incorecta

Capacitatea de a te evalua corect este foarte importanta, iar cele 2 greseli frecvente (a se citi mult prea frecvente) sunt subevaluarea si supraevaluarea, la care mai putem adauga si evaluarea dupa criterii gresite.

Subevaluarea te face sa te consideri mai slab sau mai nepriceput decat esti, de aceea nu vei avea curajul de a-ti folosi abilitatile asa cum ar merita. Stima de sine si increderea, astfel subminate, te pot conduce la stres, anxietate sau depresie. Din fericire, subevaluarea – desi o mare sursa de probleme – se poate remedia relativ usor.

Mult mai complicata este situatia diametral opusa. Exista si studii (spre exemplu, va recomand cartea lui Dorin Bodea, “Romanii, un viitor previzibil?”) care ne confirma ceea ce, ochiometric, observam si noi: tendinta spre supraevaluare a romanilor. Vorbim aici de un veritabil mit al inteligentei ( “eu sunt mai destept decat ceilalti” sau “romanii sunt foarte inteligenti”) si unul al priceperii ( “eu sunt bun, ceilalti nu se pricep”) care explica dificultatile de a forma si performa in cadrul echipei la locul de munca, de a lega prietenii durabile (fara “tradari”) si de a fi lideri buni. In randul managerilor si al angajatilor, supraevaluarea personala conduce la frustari in ambele tabere, lucru pe care nu-l vei vedea atat de des in firmele din vest, unde oamenii se straduiesc sa se evalueze cat mai obiectiv si onest si sa puna, cu totii, umarul la caruta, pentru a o face sa mearga.

Asadar, sugestia numarul 1: renunta la a te considera mic si neimportant sau, dupa caz, la fantasmele de preamarire personala; fii sincer cu tine si cu altii, evalueaza-te cat mai corect, cere feed-back de la ceilalti si da-ti voie sa fii un bun partener!

 

2. A fi captivi in poveste

Oarecum balcanic, felul nostru de a fi este usor diferit de al nordicilor, de exemplu. Romanii sunt emotionali, ceea ce poate fi un lucru bun, daca ne gandim ca asta ii face ospitalieri, deschisi sau afectuosi; totusi, reversul medaliei este acela de a se implica mult prea mult in ceea ce li se intampla, ajungand sa ofere propriei existente un accent de telenovela. Fiecare isi construieste in minte o poveste, in care el/ea si cei din jur sunt personaje foarte importante si, zi dupa zi, joaca pasional diverse roluri pana cand uita ca, de fapt, detine controlul si poate alege sa schimbe si actorii si scenariul!

De aici, sugestia numarul 2: exerseaza detasarea, calmul si privirea rationala asupra vietii, intamplarilor si povestilor ei. Odata ce inveti cum sa te dai un pas in spate, descoperi ca, din rolul de spectator, poti observa mult mai usor “ce si cum” ar trebui schimbat, pentru ca povestea ta sa devina una cat mai frumoasa. Schimbarile se pot face usor dintr-o pozitie de neutralitate emotionala. Privita de pe margine, impartial, care este realitatea si cum arata povestea, de fapt?

 

3. Obiective nepotrivite

De fapt, acest punct ar fi trebuit, poate, sa fie primul. Fara obiective sau teluri personale este greu sa iti construiesti o viata excelenta, pentru ca nu stii ce vrei! Un adult intelept are, mereu, obiective, pentru fiecare domeniu al vietii lui – personal sau profesional – si asta il face bine orientat, capabil sa recunoasca oportunitatile si sa faca alegeri bune.

Nu este, insa, suficient sa ai niste obiective – ele trebuie sa fie si potrivite, sa te reprezinte si nu sa mimeze/copieze ceea ce fac altii. Spun asta pentru ca acum este la moda sa fii un soi de anexa a CV-ului tau si sa faci frumos pentru a fi acceptat de oameni carora, de fapt, nici nu le pasa de tine. Este in trend sa uiti de tine si sa venerezi conturile din banca, imaginea, silicoanele, masinile, hainele de firma & co. Sincer, chiar asta vrei?!

Sugestia numarul 3: decide ce doresti, pe termen scurt, mediu si lung, in viata personala – ca individ, ca sot, parinte, prieten sau ca dezvoltare personala – si in viata profesionala. Nu lasa lucrurile sa mearga oriunde si in orice directie. De fapt, asigura-te ca mergi pe un drum care iti permite sa evoluezi si sa devii tot mai fericit si mai liber.

 

4. Regizarea de filme proaste. Interioare.

Stresul cronic vine din felul in care reactionezi la lumea din jur si la lumea ta interioara; atunci cand mintea ta este plina de ganduri negative, de convingeri care te limiteaza, de judecati si prejudecati, este ca si cum pe ecranul tau mental ruleaza, prea mult timp, filme de slaba calitate. Zi dupa zi, asemenea vizionari iti epuizeaza energia, iti dau stari proaste, iti reduc creativitatea, amabilitatea, sanatatea, tonusul si frumusetea sufleteasca.

Cand stai o vreme “pe afara” si vii in tara, primele lucruri care te uimesc sunt chipurile incruntate ale oamenilor, discursul lor demoraliza(n)t, senzatia ca totul merge greu, contra curentului si, in scurt timp, te paleste o oboseala sora cu nevroza. Deocamdata, romanii sunt printre cei mai stresati europeni si o buna parte din problema tine de gandirea lor negativa.

Sfatul numarul 4: foloseste-ti mintea intr-un mod pozitiv. Construieste si creaza (nu demola, prin critica si negativism), cauta solutii (nu despica problemele in patru) si lasa-i si pe cei din jur sa traiasca, normal si frumos, pe langa tine. Nu fii egoist, orgolios si plin de sine – asta nu il va ajuta pe Iohannis sa iti faca tara mai buna! :)

 

5. Actiuni fara eficienta

Pe scurt, la acest ultim punct intalnim doua situatii:

–          nu faci (mai) nimic din ceea ce stii ca ar trebui facut, bati pasul pe loc, te complaci in problema si esti atat de obisnuit cu ea, incat nu mai indraznesti sa speri la un viitor mai bun;

–          actionezi cu entuziasm, desi nu te prea pricepi. Cu “ajutorul” marketingului, care ne face sa credem ca, ambalat frumos, orice poate fi vandut si oricine poate face orice, am intrat intr-o epoca a lipsei de calitate, a semidoctismului si a rezultatelor mediocre.

Asadar, sugestia numarul 5: ofera si pretinde calitate. Nu ignora studiul (asa am ajuns la coada cozii, cu cel mai mic numar de absolventi de studii superioare din Europa, brat la brat cu fratii nostri bulgari) si fii un adevarat profesionist. Fa treaba sa fie treaba si nu mima competenta. Cere competenta, cere rezultate, cere calitate si, in timp, vom ajunge si noi sa traim, in Romania, la fel ca in Germania sau Japonia. Pentru ca acolo calitatea este pusa pe primul loc si nimeni nu isi permite sa faca un lucru de mantuiala, pur si simplu din respect pentru propria persoana.

In loc de incheiere, da-mi voie sa te intreb:

Crezi ca se poate? Eu zic ca da si mai cunosc multi altii care gandesc la fel ca mine. De aceea, iti doresc mult succes si o viata cat mai usoara, frumoasa si plina de voie buna, in Romania!